SOCIO-CULTURAL CAPITAL AS THE BASIS OF WORKING STRATEGY OF HOUSEHOLD/FAMILY IN POST-CONFLICT SOCIETIES: THE EXAMPLE OF THE REPUBLIC OF SRPSKA AND THE NORTH OF KOSOVO*
LE CAPITAL SOCIO-CULTUREL – LA BASE THE STRATEGIES DE TRAVAIL DANS LES FAMILLES POST-CONFLICTUELLES : LE CAS DE LA REPUBLIQUE SERBE ET DU NORD DU KOSOVO
CAPITALUL SOCIO-CULTURAL – BAZA STRATEGIILOR DE MUNCĂ ÎN FAMILIILE POSTCONFLICTUALE: CAZUL REPUBLICII SÂRBE şI KOSOVO DE NORD
Božo MILOŠEVIĆ
University of Novi Sad, Faculty of Philosophy, Serbia
Ivana MILOVANOVIĆ
Faculty od Sport and Physical Education, University of Novi Sad, Serbia
bozo_mil@yahoo.com, ivana.m.aritonovic@gmail.com,
Abstract
This paper represents the result of comparative research of socio-cultural capital features as the basis of working strategies of household/family in post-conflict societies of former SFRY/Western Balkan. Republic of Srpska and Kosovo* represent case studies due to a set of similarities which are inherent to those social frameworks, and certain specificities which are making them “original” cases in social researches. Our research results indicate a sort of retraditionalization of the role of post-war family members including their endeavour to maintain functionality and unity of family “at all costs” in societies of “high risk”. Besides, those results point to a set of other strategies individuals and their households undertake in order to preserve “normality” of everyday life in societies which are facing the prevailing nationalistic ideologies twenty or fifteen years after the open armed conflicts termination, which “hinder” the establishment of peaceful conditions for life and work. In the first part of the paper, we are indicating the timeline of events being shaped by the two mentioned societies in the form of post-war societies in order to visualize the importance of socio-cultural capital more clearly, as the condition to develop the working strategies of post-war family households.
Rezumat
Lucrarea de faţă reprezintă rezultatele cercetărilor comparate ale specificului capital sociocultural realizate în baza strategiilor de lucru ale familiilor în societăţile post-conflictuale din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia / Balcanii de Vest. Republica Sârpska şi Kosovo* reprezintă studii de caz din cauza unui număr însemnat de similitudini inerente în aceste medii sociale, dar şi datorită unor anumite specifităţi care transformă aceste cazuri în cazuri “originale” în mediul cercetărilor sociale. Rezultatele cercetării noastre indică întoarcerea rolului valorilor tradiţionale membrilor familiei postbelice, inclusiv efortul lor de a menţine funcţionalitatea şi unitatea familiei “cu orice preţ”, în societăţile de “risc ridicat”. Ele indică o serie de alte strategii intreprinse de unele personane pentru a păstra situaţia cotidiană ”normală”, în societăţile în care şi după cincisprezece sau douăzeci de ani după încetarea conflictelor armate se “împiedică” stabilirea condiţiilor paşnice pentru viaţă şi muncă. În prima parte a lucrării, se indică cronologia evenimentelor fiind modelate de cele două societăţi menţionate în formă de societăţi postbelice, pentru a înţelege mai clar importanţa capitalului socio-cultural precum o condiţie a dezvoltării strategiilor de lucru în familiile postbelice.
Key words: socio-cultural capital, household, post-conflict/post-war society, post-socialist transformation, Republic of Srpska, Kosovo*.
Cuvinte cheie: capital socio-cultural, gospodărie, post-conflict / societate postbelică, transformare post-socialistă, Republica Srpska, Kosovo *.