RADU FLORA’S NOVELS – SOCIAL FRESCOES OF THE INTERWAR AND POST-WAR BANAT PANORAMA
ROMANELE LUI RADU FLORA – FRESCE SOCIALE ALE PANORAMEI BĂNĂŢENE INTERBELICE ŞI POSTBELICE
Virginia POPOVIČ,
Mărioara SFERA
Universitatea din Novi Sad,
Facultatea de Filosofie
popovic.virdjinija@ff.uns.ac.rs
Sfera.mariora@gmail.com
Abstract
Radu Flora, a well-known linguist, folklorist, poet, translator, novelist from the former Yugoslavia, a prominent personality who radiated through his inexhaustible creative force, which also denotes his rich work and his multilateral engagement in the interest of his ethnicity and Culture of Romanians in Serbia. Radu Flora, through his novels, reconstructs, from fragments, the multicultural environment of Vojvodina in the first part of the 20th century, especially of the Serbian Banat. Through these novels, Radu Flora realizes a social fresco of the interwar and post-war Banat panorama, in which one can see the political atmosphere, the school education, the national problem in the Kingdom, patriarchalism and the troubles of the Yugoslavian villages in Banat. The characters of the novels come from Banat villages “where different ethnicities live together” who are employed either as teachers who face the harsh reality and disillusion when they come to the Serbian Banat, others being enrolled in the army organized according to the Austrian regulations, but most characters are students coming from the Banat multicultural bosom, described by the use of the artistic process of the introspection of life through the perspective of a child. Meditation and speculative contemplation on the psychic life of the author himself as well as the knowledge of the external world through internal contemplation may be the starting point of all the novels of Radu Flora. Living and practicing in an area full of history and interculturality, the novelist in his writings touched on some important moments for the Romanian identity in Vojvodina.
Rezumat
Radu Flora, renumit lingvist, folclorist, poet, traducător, romancier din fosta Iugoslavie, o personalitate pregnantă care a radiat prin forţa sa creatoare inepuizabilă, ceea ce denotă şi bogata lui operă şi angajarea sa multilaterală în interesul etniei sale, pentru dezvoltarea vieţii ştiinţifice şi culturale a românilor din Serbia. Radu Flora, prin romanele sale reconstituie, din fragmente, mediul multicultural al Voivodinei din prima parte a secolului XX, în special al Banatului sârbesc. Prin aceste romane, Radu Flora realizează o frescă socială a panoramei bănăţene interbelice şi postbelice, în care se poate vedea atmosfera politică, educaţia şcolară, problema naţională în Regat, patriarhalismul şi frământările satelor bănăţene din Iugoslavia. Personajele romanelor provin din satele bănăţene „unde convieţuiesc diferite etnii” care sunt angajate fie ca învăţători care se confruntă cu realitatea dură şi cu deziluzii la venirea lor în Banatul sârbesc, altele fiind înrolate în armata organizată conform regulamentelor austriece, însă cele mai multe personaje reprezintă elevii proveniţi din sânul multicultural bănăţean, descrişi prin folosirea procedeului artistic al introspecţiei vieţii prin prisma unui copil. Meditaţia şi contemplarea speculativă asupra vieţii psihice ale autorului însuşi precum şi cunoaşterea lumii externe prin intermediul contemplării interne poate fi punctul de plecare al tuturor romanelor lui Radu Flora. Locuind şi profesând într-o zonă plină de istorie şi interculturalitate, romancierul prin scrierile sale a atins unele momente importante pentru identitatea românească din Voivodina.
Key words: interculturality, Serbian Banat, Radu Flora, Romanian, Romanian literature from Vojvodina
Cuvinte cheie: interculturalitate, Banatul sârbesc, Radu Flora, roman, literatura română din Voivodina