« Italies ». Literature, Civilisation, Society. The Migratory Movement Between Reality and Representation, Journal of Italian Studies, Romance Studies Centre, Aix-en-Provence University.

« Italies ». Literature, Civilisation, Society. The Migratory Movement Between Reality and Representation, Journal of Italian Studies, Romance Studies Centre, Aix-en-Provence University, no. 14, 2010, 618 p., ISSN 1279-2195

« Italies ». Littérature, civilisation, société. Les mouvements migratoires entre réalité et représentation, Revue d’études italiennes, Centre Aixois d’’Etudes Romanes, Université de Provence,

no. 14, 2010, 618 p., ISSN 1279-2195

« Italies ». Literatură, civilizaţie, societate. Mişcările migratoare între realitate şi reprezentare, Revistă de studii italiene, Centrul de studii romanice Aix, Universitatea din Provence, nr. 14, 2010, 618 p., ISSN 1279-2195

Speranţa Sofia MILANCOVICI

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad

e-mail: m_speranta@yahoo.com

Ultimul număr al revistei « Italies », publicaţie editată în cadrul Universităţii Provence, este dedicat lucrărilor prezentate cu ocazia Colocviului Internaţional Les mouvements migratoires entre réalité et représentation (Italie XIX-e – XX-e siècles), organizat de CAER (Centre Aixois d’Etudes Romanes).

Articolele, selectate de un comitet ştiinţific internaţional de excepţie şi reunite de către consiliul redacţional propun aşadar o incursiune în domeniul fenomenelor migratoare, cu precădere a acelora care vizează Italia contemporană. Punctele de vedere expuse sunt complexe, originale şi, considerăm, indispensabile înţelegerii noilor mize şi mecanisme sociale contemporane. Textele descriu, interpretează, explică sau ridică întrebări privind migraţia şi implicaţiile acesteia la nivelul vieţii politice, economice, sociale sau culturale.

Axele fundamentale pe care s-au fondat demersurile ştiinţifice prezentate în volum sunt următoarele: realitatea socio-economică (aspecte demografice, migraţia ca factor de dezvoltare, efectele asupra pieţei forţei de muncă, specializare etnică etc.), politicile migratoare (emigrare asistată, acorduri bilaterale, reforme ale legislaţiei privind intrarea/sejurul într-un anumit stat etc.), ficţiunea literară, cinema-ul şi media (modul în care acestea au reprezentat sau exprimat fenomenul în cauză).

Articolele selectate şi cuprinse în volum constituie, fiecare, premise ale unor posibile cercetări mai ample. Subiectele propuse incită cititorul de specialitate la o aprofundare a problematicii. Alegem, fără ca selecţia noastră să transcrie vreo ierarhizare valorică, anumite titluri care ne-au atras în mod deosebit atenţia.

Caroline Savi (Université Pars Ouest – Nanterre – La Défense) discută conceptul de reîntregire a familiei în Italia, din perspectiva îngrădirilor şi complicaţiilor administrative cu care se confruntă persoanele aflate într-o astfel de situaţie.

Lucrarea semnată de Isabelle Felici (Université Paul Valéry – Montpellier 3) propune o incursiune în opera jurnalistică şi literară a lui Gigi Damiani, scriitor a cărui creaţie este presărată cu figuri de emigraţi şi exilaţi.

Remarcăm de asemenea abordarea complexă a fenomenului emigrării ca element al politicii interne, dar şi externe, chestiune pusă în discuţie de Jean-Pierre Darnis (Université de Nice).

Foarte interesantă este şi perspectiva propusă de Eugénie Saitta (Université Paris III), asupra jurnalului italian multietnic « Metropoli», supliment săptămânal al cotidianului naţional « la Repubblica». Comercializat la un preţ şimbolic şi dublat de un site internet care oferă consultanţă juridică gratuită pentru emigranţi, « Metropoli » reprezintă un model de media pentru acest sector de public. Acest supliment se remarcă, de asemenea, prin cooptarea străinilor pentru elaborarea textelor. Perspectiva oferită este astfel mai aproape de cea a persoanelor vizate drept public ţintă.

Raportările media la problema migraţiei sunt analizate şi de către Marcello Maneri (Université de Milan Bicocca), în cercetarea intitulată Les médias dans le racisme consensuel. Modul în care mass media alimentează controversele politice şi transformă chestiunea în subiect de dezbatere publică este tema centrală a acestui studiu.

Fenomenul migraţiei clandestine este adus în prim plan în articolul La production du «clandestin». Ethnographie des débarquements à Lampedusa, semnat de Gianluca Gatta (Uinversité Orientale de Naples). Textul discută reflectarea media a fenomenului, eventualele exagerări jurnalistice şi raporturile locuitorilor cu emigranţii.

Michela Toppano  (Université de Provence) abordează problema în cauză din perspectivă literară, aşa cum se reflectă în spaţiul romanesc al textelor lui Luigi Capuana şi Enrico Corradini.

Notăm de asemenea cercetarea vizând cea de a doua generaţie de musulmani în Italia şi noile practici religioase ale acestora. Textul poartă semnătura unui cercetător de la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales: Simone Maddanu.

Articolele, de o consistenţă şi greutate analitică remarcabilă, lasă, în cvasiexclusivitate, să transpară ideea emigrării ca problemă a peisajului italian şi, prin extrapolare, european.

Rosalia Donnici (Universita della Calabria) tratează, în acest context, subiectul medierii/mediatorului cultural, ca figură profesională din ce în ce mai necesară.

O secţiune aparte a volumului este dedicată recenziilor, printer volumele prezentate numărându-se: Cesare Beccaria, Des délits et des peines, Lyon, ENS Editions, 2009, Fascisme et critique littéraire. Les hommes, les idées, les institutions, « Transalpina», no. 12 et 13, 2 vol., 2009-2010, Ilaria Bonomi, Edoardo Buroni, Il magnifico parassita. Libretti, librettisti e lingua poetica nella storia dell’opera, Roma, Franco-Angeli, 2010, Ferrante Pallavicino, Romanzi e parodie, a cura di A.M. Pedullà, Torino, UTET, 2009 etc.

Cititorii interesaţi de tematica prezentului număr al revistei « Italies » pot identifica, în textele propuse, puncte de vedere diverse şi originale, premise teoretice solide şi studii de caz actuale, iar specialiştii în domeniu vor aprecia în mod cert căile de explorat deschise de cercetările reunite în volum, fie în direcţie sociologică, politică, literară, lingvistică sau economică.