History by Chance: Maramures County cut in Two (Historical Features of Right Bank Tisa Roumanian Villages)
Les hasards de l’histoire: Le Maramures coupé en deux (Repères dans l’histoire des des villages roumains de la rive droite du Tisa)
Hazardul istoriei: Maramureşul tăiat în două (Repere din istoria satelor româneşti din dreapta Tisei)
Camelia BURGHELE
cercetător ştiinţific I
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău
email: cameliaburghele@yahoo.com
Abstract
This article presents a few features of the not so quiet Maramures history on the north of Tisa. We have to keep in mind that, practically, the „historical Maramures” expression refers to a geographical space of which only a third belongs to the Romanian state as the other two thirds belong to Ukraine: the Romanian Maramures covers 3 300 square kilometers of the 10 500 total of the whole Maramures.
The main issue of this ancient romanian land has been the borders; the last two centuries have been characterised by a continuous battle for it to become united with Romania.
Our field studies – mostly undergone to ethnographically survey the area – performed within the last years across Tisa have reavealed the decision of the Romanians over there to guard their ethnical and cultural identity, in spite of many opposing factors. The romanian there – even in the context of both a European and western globalization bu also a Ukrainean and Russian one – always relate themselves to their Romanian origin. They feel Romanians and they try to guard this image through all the means they have at hand: visits to their Romanian Maramures brothers, cultural exchange (as permitted), schools in Romanian language, reconstruction of orthodox or catholic churches, collecting ols objects, specific to the romanian traditional village and even opening small museums where this possibility exists, printing romanian papers, and, more important then all, the will to teach Romanian (which they speak daily within the family) to their children.
Aware of the fact that they have traditions, customs, culture, popular clothing, churches, buildings and most importantly a common language with the Romanian Maramures, the Romanians in Trans – Carpathia developed a very solid national conscience. We are impressed by the „Little Romania” title that they use as related to „Great Romania”.
Résumé
L’article ci-dessous présente quelques repères de l’histoire peu tranquille du Maramures Roumain situé au nord de la Tisa. Nous rappelons le fait que le terme “Maramures historique” fait reference á un espace géographique dont un tiers seulement se trouve presentement dans la componence de l’Etat Roumain, le reste appartenant á l’Ukraine: le Maramures Roumain couvre 3300 kms carrés du total de 10500 que compte la région entiere.
Le probleme central de ce territoire Roumain a été celui des frontieres, les derniers deux siècles de destin historique étant fermement marqués par la lutte continue pour rejoindre la Roumanie.
Nos campagnes sur le terrain effectuées ces dernieres années au dela de la Tisa – demarrées particulierement á des fins ethnographiques – nous ont convaincu de la résolution des Roumains de la-bas de garder leur identité ethnique et culturelle, malgré les nombreux obstacles. Les Roumains locaux, même dans le contexte d’une globalisation pas seulement européenne/occidentale mais aussi ukrainiene/russe, se rapportent néanmoins, et toujours, á leurs origines Roumaines. Ils se sentent “maramuresiens” – implicitement Roumains – et ils essayent de garder cette référence par les ressorts dont ils disposent: des visites régulieres chez leurs frères du Maramures Roumain, des échanges culturels (dans les limites permises), des écoles dans la langue Roumaine, la renovation des vieilles églises orthodoxes ou catholiques, les collections et sauvegardes d’objets anciens spécifiques pour le village traditionel Roumain allant même jusqu’a l’ouverture de petits musées lá ou il est possible, l’edition de journaux en langue Roumaine et surtout la disponibilité d’apprendre á leurs enfants la langue Roumaine (qu’ils employent par ailleurs dans la famille de facon quotidienne).
Très conscients du fait qu’ils ont des traditions, des rituels, une culture, des costumes populaires, des églises et autres constructions, et surtout une langue, communes avec les habitants du Maramures Roumain, les Roumains de la Transcarpatie ont developpé une conscience nationale très solide. Il nous semble très impressionnant le fait qu’ils utilisent le terme “Petite Roumanie” comme appelatif de leur région, en rapport avec la “Grande Roumanie”.
Rezumat
Articolul de faţă prezintă câteva repere din istoria deloc liniştită a Maramureşului românesc de la nord de Tisa. Reamintim că, practic, sintagma Maramureşul istoric se referă la un spaţiu geografic din care doar o treime se află acum în componenţa statului român, iar celelalte două treimi aparţin Ucrainei: Maramureşul din România acoperă 3 300 km pătraţi din totalul de 10 500 al întregului Maramureş.
Problema centrală a acestui vechi ţinut românesc a fost cea a graniţelor; ultimele două secole de devenire istorică au fost marcate în mod ferm de o luptă continuă pentru unirea cu România.
Cercetările noastre de teren – demarate în mod particular pentru descrierea etnografică a zonei – efectuate, în ultimii ani, dincolo de Tisa, ne-au convins de tăria deciziei românilor de aici de a-şi păstra identitatea etnică şi culturală, în ciuda multor oprelişti. Românii de aici, chiar şi în contextul unei globalizări nu doar europene, occidentale, dar şi ucrainiene şi ruseşti, se raportează mereu la originile lor române. Se simt maramureşeni, adică români şi încearcă să păstreze această imagine prin resorturile pe care le au la îndemână: vizite la fraţii lor din Maramureşul românesc, schimburi culturale (atât cât se permite), şcoli în limba română, refacerea unor biserici ortodoxe sau catolice, colecţionarea şi păstrarea unor obiecte vechi, specifice satului tradiţional românesc şi chiar deschiderea unor mici muzee acolo unde există această posibilitate, tipărirea unor periodice în limba română şi, mai ales, disponibilitatea de a-şi învăţa copiii limba română (pe care, de altfel, o vorbesc cotidian în familie).
Pornind de la faptul că au tradiţii, obiceiuri, cultură, port popular, biserici, construcţii şi, mai ales, limbă comună cu maramureşenii din România, românii din Transcarpatia au dezvoltat o conştiinţă naţională foarte solidă. Ni se pare impresionantă sintagma de ”România Mică”, pe care şi-o atribuie în raport cu ”România Mare”.
Key words: Trans – Carpathia, historical Maramures, ethnical and cultural identity, traditions, national conscience
Mots – clés: Thrans Carpathie, Maramures historique,identité ethnique et culturelle, des traditions, la conscience nationale
Cuvinte – cheie: Transcarpatia, Maramureşul istoric, identitate etnică şi culturală, tradiţii, conştiinţă naţională