Comunicare, Cultură, Creație: Noi Paradigme Științifice. Editori: Virginia
Popović, Ivana Janjić, Speranța Milancovici și Eugen Gagea. „Vasile Goldiș”
University Press, Arad, 2015, 916 pagini
La început de an universitar, în primele zile ale lui octombrie 2014, avea loc, la Facultatea de Filozofie a Universității din Novi Sad, Serbia, sub directa organizare a Departamentului de Limbă și Literatură Română, o amplă Conferință internațională, ambițios intitulată Comunicare, cultură, creație: noi paradigme științifice. Evenimentul științific în sine a fost un succes, mai mult de optzeci de participanți din aproape zece țări prezentându-și lucrările sau rezultatele ultimelor cercetări din sfera științelor umaniste, cu preponderență din filologie și științele educației, dar și din istorie, filozofie, psihologie școlară ori pedagogie.
Organizarea unei întâlniri atât de ample a oamenilor de știință din domeniile amintite a avut la bază, mai întâi, dorința de a aniversa 60 de ani de activitate ştiinţifică şi pedagogică la Facultatea de Filosofie din Novi Sad. În al doilea rând – aceea de sublinia, apăsat, nevoia de răspândire a cunoștințelor pe temeiul interculturalității, dar și mândria de a face acest lucru în mod consecvent, de decenii, cu necurmată credință în această valoare științifică și umană. Un al treilea motiv pentru înhămarea la un efort organizatoric atât de amplu a fost, așa cum precizau organizatorii încă de la început, acela că promovarea interculturalității atrage după sine numai lucruri bune: „plurilingvismul (stimularea învăţării mai multor limbi), învăţarea interculturală (învăţarea prin experienţă lingvistică şi culturală), transdisciplinaritatea (integrarea mai multor discipline de învăţământ în care se regăseşte dimensiunea interculturală), specializarea lingvistică pe domenii de specialitate (utilizarea limbii străine în diferite context profesionale)”.